Totusi iubirea: De ce iubim?...
Iubirea poate învinge orice! A iubi este însăși esența vieții. Este una dintre cele mai sublime acțiuni pe care o poate realiza o ființă umană și iubirea poate să însoțească toate celelalte acte fundamentale ale noastre.

miercuri, 18 septembrie 2013

De ce iubim?...

           S-au spus atâtea lucruri despre iubire încât ma gândesc ca este de prisos sa mai adaug cate ceva in aceasta privința. As vrea totuși sa pledez pentru iubire pentru ca am aflat și eu (ca milioanele de oameni de pe planeta) ca iubirea este cea care da sens vieții.
           Se spune ca marile povesti de dragoste isi au marile lor inceputuri. Povestea mea de iubire nu incepe cu “a fost odata”, ci ia nastere, fierbe si se degaja simplu intr-o frumoasazi . Da, am descoperit stupefiat ce este iubirea intr-o seara .... Am incercat sa-i dau o forma. Mi-am dat seama ca nu o pot surprinde in cuvinte, nu pot spune ce este iubirea, pot spune doar cum este. Si este dureros de minunata!... Atat de minunata ca brusc tu nu mai esti tu, ea devine parte din tine, din fiinta ta, parte din univers. Iar tu o porti mai departe in gandurile tale, in inima ta, in faptele tale.. Treptat, surasul ei devine parte din zambetul tau, respiratia ei- parte din oxigenul tau. Ea devine tu!
           Am cautat atunci sa aflu motivul, uitand ca pierd magia clipei... De ce, de ce? De ce o iubesc? Sa fi fost soapta dulce a glasului lui, sa fi fost gesturile delicate facute din varful degetelor, sa fi fost privirea pierduta a ochilor sau zambetul fugar din coltul buzelor ce m-au determinat sa o iubesc? Sa fi fost exuberanta tinereasca pe care o degaja fiinta ei, sa fi fost melancolia de care este cuprinsa uneori, personalitatea ei atat de puternica, bucuria de a se infrupta din micile evenimente cotidiene sau copilul din ea? M-am gandit ca asa-zisa vina o poarta non-conformismul ei, tradat de incercari teribile de a se conforma… Inselandu-ma inca o data, am aflat si raspunsul: tot simplu, dar ucigator de dureros, intr-o alta seara.... O iubesc pentru ca ea este ...ea.
           La fel de simplu, intr-o seara, am aflat ca nu sunt nici primul si nici ultimul dintre pamanteni animat de focul dragostei. Abia atunci am putut spune pentru prima oara ca iubesc. Fara sa ma mai intreb de ce o iubesc! Am aflat ca iubirea inseamna explozie de fericire, iubirea este sirul lacrimilor prelinse pe obraz, este durerea inabusitoare din suflet, este speranta plecata si revenita pe pamant. Este fiinta ei... care este lumea ta. Suntem noi …doar noi si povestea noastra de dragoste.

2 comentarii:

  1. "Am cautat atunci sa aflu motivul, uitand ca pierd magia clipei... De ce, de ce? De ce o iubesc?" Intr-adevar, prea multe intrebari te fac sa pierzi magia, iubirea trebuie simtita cu sufletul, nu gandita cu creierul, caci atunci nu mai e iubire, e respect, admiratie, compromis, orice altceva, dar nu acel sentiment pe care doar daca il simti stii cum e, altfel, degeaba citesti sau incerci sa il rationalizezi

    RăspundețiȘtergere