Cred ca în viata e foarte important sa ai puterea sa spui ce simti. Mai
ales la momentul potrivit. Asta te scutește in primul rand de numeroase
confuzii ulterioare. De cate ori nu mi-am blestemat zilele ca n-am spus te iubesc cand si cui trebuia!
Ti-e teama sa fii primul care spune te iubesc, ca nu cumva cel din fata ta sa nu se sperie de asta si sa te iubeasca mai putin dintr-o data. Astepti ca celalalt sa cedeze primul ispitei de a se confesa. Cand spui primul te iubesc, stai cu inima cat un purice pana primesti confirmarea celuilalt. Se poate intampla ca el sa ti raspunda dezarmant: “Si eu te plac, placintico!”
Brusc, te simti tradat. In primul rand de propria naivitate care te-a facut sa crezi ca si el/ea te iubeste la fel. Adevarat ca exista si masochisti care iubesc din ce in ce mai disperat, doar atunci cand sunt respinsi. Sa te fereasca Dumnezeu!
E ca atunci cand vorbesti infocat la telefon si te trezesti la un moment dat ca vorbeai de fapt singur si ca la celalalt capat al firului era liniste demult. Senzatia e mai naspa si decat atunci cand vorbesti cu un robot de telefon. Si mai penibil te simti daca langa tine se mai afla cineva ca martor. Ca nu cumva sa se prinda ca vorbeai de nebun de jumatate de ora, esti in stare sa continui o conversatie imaginara, de data asta cu pauze psihologice si luat la revedere doar ca sa salvezi situatia.
Ti-e teama sa fii primul care spune te iubesc, ca nu cumva cel din fata ta sa nu se sperie de asta si sa te iubeasca mai putin dintr-o data. Astepti ca celalalt sa cedeze primul ispitei de a se confesa. Cand spui primul te iubesc, stai cu inima cat un purice pana primesti confirmarea celuilalt. Se poate intampla ca el sa ti raspunda dezarmant: “Si eu te plac, placintico!”
Brusc, te simti tradat. In primul rand de propria naivitate care te-a facut sa crezi ca si el/ea te iubeste la fel. Adevarat ca exista si masochisti care iubesc din ce in ce mai disperat, doar atunci cand sunt respinsi. Sa te fereasca Dumnezeu!
E ca atunci cand vorbesti infocat la telefon si te trezesti la un moment dat ca vorbeai de fapt singur si ca la celalalt capat al firului era liniste demult. Senzatia e mai naspa si decat atunci cand vorbesti cu un robot de telefon. Si mai penibil te simti daca langa tine se mai afla cineva ca martor. Ca nu cumva sa se prinda ca vorbeai de nebun de jumatate de ora, esti in stare sa continui o conversatie imaginara, de data asta cu pauze psihologice si luat la revedere doar ca sa salvezi situatia.
da,cam asa e! mai dureros e cand spunem "te iubesc" cuiva drag iar,in timp ,sa-ti fie inselate asteptarile ! sa astepti CEVA si sa primesti dezamagiri! si mai dureros e sa porti in suflet acea iubire dar mintea sa refuze s-o accepte! Te refugiezi in munca,incerci sa-ti ocupi tot timpul ptr a nu fi tentat sa cedezi! si eu regret ca mi-am facut iluzii dar...TIMPUL VINDECA TOT! oare sufletul cum se vindeca? ... Daca as putea as da inapoi timpul sa stiu unde am gresit...
RăspundețiȘtergereHm, toti gresim in viata caci suntem oameni si nu suntem perfecti! Sti cum se zice, orice sut in fund, un pas inainte! Poate tot raul e spre bine. Priveste inainte cu optimism si poate lucrurile vor sta mai bine! Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergereDupa parerea mea, iubirea e totul! Si totul e iubire! :) Filosofez si eu putin... Dar sunt convins ca asta e adevarul!
RăspundețiȘtergereCan't disagree. Nice blog. Follow each other.
RăspundețiȘtergereTotul va fi bine, Viorica! Deschide-ti inima, priveste inainte cu optimism si incearca sa vezi partea plina a paharului! Trebuie sa constientizezi ca totul a fost si o sa fie ca o mare capsunika, rosu, dulce si foarte aromat! :) Iar filosofez! :D
RăspundețiȘtergereHi Izdiher! Do you wish us to make a link exchange for our sites? Good luck and very nice meeting you! I am already following you ;)
RăspundețiȘtergereGandesti si procedezi foarte bine! :)
RăspundețiȘtergere