Totusi iubirea: Nevoile
Iubirea poate învinge orice! A iubi este însăși esența vieții. Este una dintre cele mai sublime acțiuni pe care o poate realiza o ființă umană și iubirea poate să însoțească toate celelalte acte fundamentale ale noastre.

vineri, 28 iunie 2013

Nevoile

O femeie imbracata saracacios, cu o privire de om invins,a intrat intr-o zi intr-o bacanie. S-a apropiat de stapanul magazinului
 intr-un mod foarte umil l-a intrebat daca nu ar putea sa-i dea si ei pe datorie cateva alimente.  I-a explicat cu glas usor ca sotul
ei era foarte bolnav si ca nu putea munci, si ca aveau si sapte copii, care trebuiau hraniti.
 Bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau.
Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus:
Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata  ce voi putea.
Bacanul insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau.  Langa tejghea se mai afla
inca un client, care a auzit  discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile
pentru orice  are  aceasta femeie nevoie pentru familia sa.
Bacanul raspunse parca in sila: Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie?
Louise a raspuns: Da, domnule.
O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi  greutate cu lista dumitale.
Louise, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba.
Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata.
Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia. Bacanul, privind la cantar,
s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind:
  -Nu-mi vine sa cred!
  Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente.
 Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe,pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic.
 Bacanul sedea privind cu dezgust. In fine, smulse  bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire..
 Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune,care spunea asa:
 Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale
 Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Femeia ii multumi si pleca din magazin.Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune.

7 comentarii:

  1. Felicitări! Blogul tău a fost nominalizat pentru ” A Bouquet Of Three Awards”, premiu simbolic pentru activitatea în blogosferă. Pentru detalii, intră aici:http://viatainliniisimple.blogspot.ro/2013/07/viata-in-linii-simple-si-de-la-90-la-60.html
    Cu drag, Roxana.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu sunt o persoana religioasa dar am simtit prin propria experienta cata forta are o rugaciune, indiferent daca este pusa in executie prin puterea mintii sau a Celui de sus. Cand am inceput sa citesc articolul am crezut ca este o banala povestioara care poti s-o auzi (din pacate) deseori prin magazine. Dar m-a lasat placut surprinsa finalul "fericit" al acesteia chiar daca este unul absolut improbabil. La fel si faptul ca binevoitorul, chiar daca bacanul nu mai termina sa puna marfa pe cantar, a platit doar 50 de euro, fapt tot atat de improbabil in zilele noastre. Am sa-ti promovez articolul pe blogul meu (initiativa " VInerea promovez bloguri" http://lumesievenimente.blogspot.com/) ca sa-l citeasca cat mai multa lume - avem cu totii de invatat ceva. Un sfarsit de saptama frumos iti doresc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma bucur foarte mult ca ti-a placut acest articol, Rodica! Merci pentru promovare!
    Te-ar interesa si un schimb de linkuri?

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma bucur ca ti-a placut, Bianca! :)
    Sper sa reusesc sa-ti atrag atentia si in continuare prin articolele publicate pe blogurile mele!

    RăspundețiȘtergere