Singurătatea e o pedeapsă, e un cumplit coşmar,
E viaţa plină de regrete şi plină de amar,
Ea stă mereu în calea fericirii, în calea vieţii,
Şi-ţi aduce în casă momentul despărţirii.
Aştepţi cu ochii plini de lacrimi, cu capul plecat,
Pe cineva să vină-n casă, să-ţi spună: Nu te-am uitat!
Aştepţi un prieten, un părinte, aştepţi pe cineva,
Dar totul pare în zadar, ea stă în calea ta.
Atunci ridică capul sus, priveşte către cer,
Vei regăsi o alinare, şi vei putea să speri
Te vei regăsi pe tine însuţi, mă vei găsi pe Mine
Şi vei putea să spui aşa:
"Acum, pleacă singurătate din calea mea!
E viaţa plină de regrete şi plină de amar,
Ea stă mereu în calea fericirii, în calea vieţii,
Şi-ţi aduce în casă momentul despărţirii.
Aştepţi cu ochii plini de lacrimi, cu capul plecat,
Pe cineva să vină-n casă, să-ţi spună: Nu te-am uitat!
Aştepţi un prieten, un părinte, aştepţi pe cineva,
Dar totul pare în zadar, ea stă în calea ta.
Atunci ridică capul sus, priveşte către cer,
Vei regăsi o alinare, şi vei putea să speri
Te vei regăsi pe tine însuţi, mă vei găsi pe Mine
Şi vei putea să spui aşa:
"Acum, pleacă singurătate din calea mea!