Mai dă-te-n dragostea mea!

Dragostea constă în dorința de a da ceea ce este al tău celuilalt și de a simți fericirea lui/ei ca și cum ar fi a ta.

Omul are nevoie de dragoste. Viața fără duioșie si fără iubire nu e decât un mecanism uscat, scârțâitor și sfâșietor.

Ce ar fi iubirea fără momentele acelea când simți durerea că îți învăluie sufletul… iar el (ea) te îmbrățișează învelindu-ți trupul ?

Ce ar fi iubirea fără acele clipe în care te privește, iar tu emoționat/ă, tragi cu ochiul și te înroșești ușor în obraji?

Ce ar fi iubirea fără nopțile acelea reci în care în loc de el/ea te învelești cu o pătură mai groasă sau te îmbraci cu un hanorac?

Ce ar fi iubirea fără gândurile tale necurate în care el/ea se întâlnește pe ascuns cu… altcineva?!

Ce ar fi iubirea fără diminețile acelea în care sună cineva la ușă și arzi de nerăbdare să-i vezi chipul ?

Ce ar fi iubirea fără o plimbare pe malul mării sau într-un parc?

Dar… noi? Noi... ce am fi noi fără iubire???